Cuvântul,,Crăciun”este înrudit cu termenul latin,,creaţio”din limba latină cultă.În acest fel a înţeles poporul român ,,crăciunul”, ca o creaţie pentru că Naşterea Mântuitorului este unică şi nouă prin ea însăşi.Coboară Dumnezeu în lume pentru a rezidi lumea. Aceasta este Taina Crăciunului,începutul unei noi creaţii prin Adam cel nou. Pruncul, mititel, înfăşat în scutec de bumbăcel”vine din nou la cumpăna dintre ani apropiindu-ne de raiul ceresc.

Iisus Hristos se naşte pentru fiecare dintre noi în micuţa peşteră din Bethleem spre împăcarea noastră cu Dumnezeu-Mielul care va ridica păcatul lumii.

În acea noapte plutea misterul aşteptării. Îngerii din cer încep să cînte spre uimirea pastorilor şi acelor din împrejurimi. Marire întru cei de sus, pe pământ pace,între oameni bună voire. Cei trei magi de la răsărit aduc Pruncului nou născut aur smirnă şi tămâie.

Aşa cum steaua a condus pe cei trei magi la Bethhleem,colindele noastre ne conduc prin credinţă şi viaţă curată spre acelaşi Iisus Mintuitorul, fiecare prin colind ajungem să devenim vestitori ai Naşterii, Lumina Bucuriei Divine.