JUD. BRAŞOV,2011

Judeţul Braşov, foarte bogat în realizarea de sărbători populare, recente, de câţiva ani încearcă să reconstituie vechi tradiţii medievale, orgnizând „Turnirul Cetăţilor” desfăşurat anul acesta în localităţile Braşov, Râşnov, Bran, Făgăraş.
Localitatea Feldioara, situată în regiunea istorică Ţara Bârsei, judeţul Braşov, la poalele munţilor: Bucegi, Postăvaru, Piatra Craiului, Perşani, renumită pentru victoria obţinută aici în 1529 de către  modoveni împotriva lui Ferdinand de Habsburg, cât şi pentru obiectivele turistice: Cetatea Medievală, Biserica Evanghlică, Monumentul Eroilor Saşi, în acest an aniversează împlinirea a 800 de la venirea Cavalerilor Teutoni în Ţara Bârsei.
Cu această ocazie, în semn de recunoştinţă faţă de cavalerii care, graţie priceperii tehnice, dobândite în timpul deplasărilor prin lume, au avut un rol foarte important în transformarea ei în „cea mai puternică fortăreaţă medievală din Transilvania” (wikipedia.org), cât şi pentru o mai bună cunoaştere a specificului vieţii lor, a organizat în acest an, în zilele de 2-4 septembrie Festivalul „Cavalerii Teutoni se întorc în Cetatea Feldioara,” aflat la prima ediţie.
Pentru o autentică reînviere a trecutului au fost organizate Parada Cavalerilor, turniruri, prezentări de arme, demonstraţii de luptă, spectacol medieval, tabere de luptă unde cei prezenţi au putut admira corturile războinicilor, expoziţii de arme, costume cavalereşti.
Cum puterea braţului trebuie combinată cu înţelepciunea minţii, un număr mare de maxime latineşti au fost strânse în album sau expuse în jurul corturilor, oferind pilde şi adevăruri nemuritoare.
La Parada Cavalerilor au luat parte aproximativ 40 de cavaleri, scutieri şi  domniţe.
Cavalerii au fost îmbrăcaţi în pantaloni şi tunică albă, cu o cruce mare, neagră la mijloc, iar scutierii cu tunică de culoare gri, cu o cruce mai mică, în stânga.
Ordinul „Paladinii de Terra Medies” a oferit o prezentare de arme medievale: lance, suliţă, spadă, bici de luptă, buzdugan, diferite tipuri de scuturi, de săbii şi de coifuri, cât şi obiecte de îmbrăcăminte: gâtieră, cămaşă de plasă, coif, mănuşi de tablă sau de zale. Descrierile teoretice au alternat cu demonstraţii de luptă şi cu dansuri ale domniţelor.
Turnirul Cavalerilor, organizat de Asociaţia  „Transilvania Horses”, a pus la încercare iscusinţa cavalerilor reprezentând cetăţile: Bran, Feldioara, Râşnov, Făgăraş, Braşov, Prejmer.
Aceştia au fost supuşi la mai multe probe: înfruntarea sarazinului, aruncarea la ţintă, duelul cu lancea, descăpăţânarea, culegerea inelelor, trecerea prin foc.
A avut loc un spectacol medieval, susţinut de Ordinul cavaleresc „Gladius Dei” din Sibiu, orchestra „Cimpoierii din Transilvania”, formaţia „Nomen est omen”, Teatrul „Strada” din Braşov.
Ordinul cavaleresc ”Gladius Dei” a făcut demonstraţii şi a oferit lecţii de mânuire a armelor şi de lupte medievale, în care i-a antrenat şi pe copiii şi tinerii interesaţi şi a incendiat întunericul nopţii printr-un senzaţional dans cu foc.
 „Cimpoierii din Transilvania”, mai exact de la Hunedoara, au interpretat muzică medievală, autohtonă, precum „Imnul pădurenilor” intitulat „Spic de grâu”, vechi de sute de ani, cât şi din repertoriul italian, irlandez, spaniol. Ca majoritatea participanţilor la această festivitate au interacţionat cu publicul, reuşind să interpreteze o piesă de joc, la instrumente de lemn,  împreună cu patru copii veniţi pe scenă din rândul spectatorilor.
Membrii formaţiei „Nomen est omen” îmbrăcaţi în costume medievale, şi-au captivat spectatorii prin acordurile muzicii medievale din Transilvania, Anglia, Spania, Franţa. Ne reţin atenţia în mod deosebit câteva piese: „Domnul nimeni”, dans irlandez, „Apărarea păcii prin război”, din repertoriul francez, „Imnul muzicanţilor din Evul Mediu” intitulat „Mânecuţe verzi” ce şi-a luat  numele de la semnul distinctiv al menestreilor, „Palestina Lied”, „Imnul neoficial al Irlandei” , „Înverzita Irlandă”, „Amoris” etc.
Aerul serii, ca şi sufletele spectatorilor au vibrat de ritmurile superantrenante ale cântecelor interpretate cu o patimă supraomenească de către Fanfara „Ţăndărică 10 Prăjini” condusă de Ovidiu Lipan.
Teatrul „Strada” din Braşov a prezentat piesa de teatru „Cavalerii coroanei, un mister medieval.”    
Activitatea de la Feldioara a avut un caracter instructiv şi demonstrativ, ceea ce a atras un număr foarte mare de copii pentru care a fost organizată „Grădiniţa medievală”, coordonată de sociologul Angela Dobrescu de la „Grupul pentru iniţiativă locală Corona”,  înfiinţat în anul 2000 pentru recuperarea istoriei şi tradiţiilor culturale, locale.
 Scopul Grădiniţei a fost de a-i ajuta pe copii să cunoască istoria comunei Feldioara prin vizite la principalele obiective turistice: Cetatea Medievală, Biserica Evanghelică şi de a-i introduce într-o atmosferă tipic medievală prin formarea unor deprinderi practice: pictarea feţei cu motive medievale, participarea la turnirul căluţilor de lemn etc.
Copiii au primit din partea cavalerilor coifuri din carton, cu stema Feldioarei.
Un târg cu participanţi puţini, dar reprezentativi, a scos la iveală vechi meşteşuguri româneşti.
Meşterul sticlar Rotar Alexandru, din Târgu Mureş, pe care l-am mai întâlnit şi la alte târguri, fost lucrător la Azomureş, un împătimit al fabricării sticlei celei mai fine şi mai diversificate, lucrează în faţa vizitatorilor  figurine de diferite forme: iepuraşi, gâze, căluţi, oliere, obiecte de design ambiental, abstract: zodii, vaze, crucifixe de diferite mărimi, animale exotice, din desene animate: lei, hipopotami, dromaderi, şerpi, dragoni, obiecte cu iz umoristic, precum porcul zburător, obiecte tradiţionale: amfore, potire, şi medievale, cu bule colorate.
Îmbinând priceperea de a modela sticla cu spiritul inventiv, Rotar Alexandru are şi realizări de mare valoare, precum trofeul Festivalului „Ceapa de aur” de la Făgăraş, ce reprezintă o ceapă pe suport de lemn, cu chip uman şi invenţia paharul contelui cu ghimpe, un aspirator nazal pentru copii şi bătrâni, patentat la OSIM.
Nagy Margareta, din localitatea Chendu, judeţul Mureş, este adepta unei vechi tradiţii a obţinerii de obiecte artizanale din pănuşi de porumb, fiind creatoarea a peste 660 de modele, din care aduce la târg coşuleţe, inimioare, coroniţe pentru uşă, aplici. Expoziţia Margaretei Nagy prinde viaţă prin bogăţia florilor divers colorate cu care şi-a împodobit produsele.
Roman Violeta Karmen din Feldioara este specialistă în dantela Frivolite, numită şi dantela reginelor sau dantela cu suveica,  lucrată numai din mătase şi fir de aţă din papiotă.
Când avea vârsta de 9 ani, a învăţat acest meşteşug de la o săsoaică din Agnita, judeţul Sibiu.  La început a lucrat metraje pentru costume tradiţionale săseşti, şervete de pus pe masă, broderie pentru şervete, lenjerie, acum creează mai mult aplicaţii în designul vestimentar, modern: cercei, coliere, brăţări, gulere, evantaie, cât şi obiecte religioase.
În vederea participării la Târgul de la Balcic, din Bulgaria pregăteşte 500 de inimioare din dantelă, pe care le vor purta în piept toţi participanţii, având în vedere că regina Maria însăşi a lucrat acest tip de dantelă.
Drăgan Marian, din Băbeni, judeţul Vâlcea provine dintr-o veche familie de rudari care de-a lungul timpului şi-a câştigat existenţa prelucrând lemnul de salcie, plop, tei, în ateliere aşezate de-a lungul apelor curgătoare.
El aduce la târg obiecte de uz casnic, lucrate în lemn verde, ţinute apoi la soare 2-3 ore pe zi timp de 8-10 zile, alternând expunerile la soare cu cele la umbră până se usucă bine.
Marian trăieşte marea suferinţă a neputinţei de a-şi valorifica produsele, ceea ce îl va determina să renunţe la un meşteşug ce îi este foarte drag şi să întrerupă tradiţia milenară a neamului său. 
Ioan Nistor din Sighişoara practică meşteşugul curelăriei din 1968 şi expune la târg obiecte de harnaşament: căpătane, cravaşe pentru cai, bice, lese pentru câini, cât şi de îmbrăcăminte şi încălţăminte: chimire, şerpare, curele, opinci. Ioan Nistor este adeptul mărfurilor de calitate şi al originalităţii, ceea ce face ca produsele sale să aibă elemente specifice localităţii din care provine, de exemplu, încheietura cravaşelor şi a leselor împletite din piele este o inovaţie a Sighişoarei,  iar modelele de pe chimire şi curele sunt creaţii locale sau proprii, astfel chimirele sunt pansonate manual cu modele florale, margarete, cercuri mici sub formă de petale sau zimţate, modele geometrice, curelele şi şerparele au modele stil „Coloana infinitului”. Este dornic să le ofere vizitatorilor şi cumpărătorilor informaţii despre breasla sa a cărei siglă are ca simbol emblematic un căpăţan şi un hăţ de călărie (dârlog) şi expune şi obiecte cu valoare documentară despre trecutul breslei. 
Calitatea produselor din piele create de Ioan Nistor a fost recunoscută atât în ţară cât şi în străinătate, după cum dovedeşte numărul mare de premii obţinute la Craiova, Bucureşti, Qatar şi Budapesta.
Unul din principalele d-lui obiective este de a face un studiu asupra modelelor vechi de opinci şi de a crea opinci din diferite zone ale ţării.
Ca la majoritatea sărbătorilor populare sunt nelipsite şi produsele culinare, care de data aceasta şi-au luat denumiri medievale, unele din ele atribuite de bucătarul Vasile Bucur din Braşov care pregăteşte pentru cumpărătorii săi tochitură „Pomana Cavalerului” din cârnăciori proaspeţi, carne de porc, ficat, condimente, usturoi, ulei, „Burta Dragonului”, gulaş de vită obţinut din carne de vită, legume, găluşte, chimen, „Pieptul Domniţei”, piept de pui la grătar.
Ca în vremurile cavalereşti bucătarii pregătesc un taur la proţap, frăgezit în suc propriu şi oferit gratis participanţilor.         
Firma „Adi & Cos” din Braşov aduce la târg vin şi must pe care îl pregăteşte sub ochii cumpărătorilor după o tehnologie proprie, cu teascul tradiţional şi cu zdrobitorul electric care separă boabele de cozi, reducând astfel toxicitatea produsului a cărui pulpă este ţinută la macerat 12 ore.
Firma „Prod Aurora” din Râşnov comercializează un produs original, 100% natural, numit Schnaps, o băutură alcoolică, pregătită după o reţetă germană, din fructe, triplu distilate, pentru 700 ml de băutură fiind necesare aproximativ 14 kg de fructe.
Festivalul Cavalerilor s-a încheiat noaptea târziu cu un bogat şi impresionant foc de artificii care a strălucit pentru prima dată pe cerul Feldioarei.         
Privită în ansamblul ei sărbătoarea s-a dovedit a fi o lecţie de istorie în aer liber, instructivă şi interactivă, ce a scos din negura timpului cavaleri şi domniţe, zăngănit de arme şi de lupte, onoare şi cruzime, victorii şi înfrângeri, acorduri dulci şi armonioase de cântece, ritmuri de dansuri lente şi graţioase, declaraţii gentile de iubire.

Informaţia despre localitatea Feldioara a fost selectată de pe http.wikipedia.org
Pentru mai multe informaţii despre meşterii populari Rotar Alexandru şi Nagy Margareta a se vedea şi Elena Trifan – Târgul Ceramicii Populare Româneşti, Cocoşul de Hurez, 2011