De luni, 15 februarie 2010, īn Biserica Ortodoxă, īncepe Postul cel Mare, perioadă pregătitoare pentru Praznicul Īnvierii Domnului.. Īn īnţelepciunea ei Biserica a rānduit īnaintea fiecărei mari sărbători să fie o perioadă specială, de pregătire a creştinului, prin post şi rugăciune. Pentru noi, cei de astăzi, a posti este tot mai greu. De ce? Īn primul rānd pentru că nu mai cunoaştem sensul adevărat al postirii. A posti nu īnseamnă doar să nu mănānci carne, lapte, brānză, ouă sau băuturi alcoolice, ci mult mai mult. E nevoie de o īnţelegere mai profundă a omului – trup şi suflet; trupul exprimă persoana, este templu al Duhului Sfānt, pe care suntem chemaţi să-l curăţim şi să-l transfigurăm īmpreună cu sufletul A posti īnseamnă a ne īngriji īn aceiaşi măsură de trup şi de suflet. Postul cel adevărat, zice Biserica īn cāntările sale, este īnstrăinarea de răutate, īnfrānarea limbii, lepădarea māniei, depărtarea de pofte, de clevetire, de minciună şi de jurămāntul mincinos. Pentru a ajunge la această măsură a postului duhovnicesc o treaptă absolut necesară este īmplinirea postului trupesc. Acesta nu este un simplu regim alimentar, ci este mai ales un mijloc de disciplinare a simţurilor, a instinctelor şi a īntregii noastre fiinţe. Temeiul acestui post (trupesc) īl avem din exemplul vieţii edenice (rai) şi din experienţa de veacuri a Bisericii. Ce ne propune Biserica pentru īnţelegerea sensului duhovnicesc al postului: 1. Ocolirea pricinilor de cădere 2. Paza simţurilor: mai puţin tv, radio, presă, mai puţină māncare – chiar şi de post – , mai multă grijă pentru ce vorbim sau ascultăm 3. Disciplinarea vieţii noastre prin participarea la slujbele Bisericii, programul de viaţă duhovnicească, milostenie Nu putem să ajungem la bunătate dacă mai īnainte nu am stārpit răutatea din noi, nu putem să-L iubim pe Dumnezeu dacă nu ne interesează cel de lāngă noi. Pe de altă parte, se uită un lucru esenţial: postul este prin excelenţă o stare a Bisericii, o īmpreună lucrare a tuturor şi a fiecăruia īn parte pentru dobāndirea Īmpărăţiei lui Dumnezeu. Şi nu īn ultimul rānd – acum Postul cel Mare – este vremea īn care trebuie şi putem să ne īnmulţim rugăciunile şi să ne curăţăm sufletul mărturisindu-ne păcatele, greşelile şi neputinţele prin Taina Spovedaniei. Astfel fiind pregătiţi sufleteşte şi trupeşte să putem primi īnăuntru fiinţei noastre pe Hristos cel viu, arvuna īnvierii noastre. Doar aşa īnţeles postul īşi justifică sensul şi exprimă īn acelaşi timp semnul libertăţii şi al biruinţei. Īndrăzniţi, acesta este īndemnul lui Hristos. Pr. Sabin Vodă

Sursa: Radio Reīntregirea