„Semnătura iubirii” de Petru Lascău

Motto: “Eu, subsemnatul/ Declar că:/ VĂ IUBESC!”

Petru Lascău este un poet al fiorului religios. Versurile sale sunt încărcate de spiritualitate şi denotă o credinţă profundă. Lirismul lui Petru Lascău are ca element definitoriu iubirea – faţă de Dumnezeu, în primul rând, apoi faţă de aproapele şi de pământul natal. „Un mare poet se ridică din Ardealul răstignit de istorie încă odată prin acest fecior de ţărani cât munţii, biciuit de flăcările teologiei şi de pucioasa unor ani amirosind a blestem şi ură şi apostazie, din care Dumnezeul cel viu l-a smuls şi azvârlit ca pe un Iona în pântecul chitului exilului pustiitor. Vorbeşte o conştiinţă şiroind pe crucea veacului în ranele Mielului răstignit de la începutul lumii pentru izbăvirea neamurilor şi a fiecăruia dintre noi,”, spunea despre Petru Lascău, poetul Ioan Alexandru. (mai mult…)

                                                                             Editura Epigraf, 2009

                                                Autor TRAIANUS

          E-atâta Dumnezeu şi-atâta viaţă pământească în poezia lui Traianus!

          Pe lângă faptul că au o mare încărcătură spirituală, poeziile din volumul Cînd s-au fost spus Îngerii au în componenţa lor două valori: suflet şi trup. Sufletul l-am aflat, de obicei, în prima parte a poemului.

          Pe măsură ce străbăteam cu cititul filele cărţii, în sinea mea am asemuit poemele lui Traianus cu nişte cetăţi. Fiecare poem este o cetate în mijlocul căreia se află un castel cu destinaţia: « Sălaş pentru sufletul poetului ». În jurul castelului, ca o salbă, diferite locuinţe ca formă şi mărime, cu destinaţii ce reprezintă viaţa lumească: dorinţă, regret, speranţă, iubire, dojană, tristeţe, cădere în păcat, rugă, înălţare,… şi, de ce nu, un loc în care poetul să stea cu Dumnezeu la o cafea: « De-o vecie viscoleşte / Cu luceferi, nu cu nea. / Astă seară o să vină / Dumnezeu la o cafea » (Dumnezeu la o cafea).

          Zidul ocrotitor al cetăţii poate fi uşor înlăturat de cel ce doreşte să ajungă la sufletul poetului ce-şi petrece o mare parte din viaţă în taină, în singurătate, momente existente în viaţa oricărui scriitor. (mai mult…)

Concursul National de Poezie “CARMEN PATRIAE”, alfat la a VII-a editie (7 noiembrie 2009) este organizat de Centrul Cultural “Reduta”. Concursul cu tema: Dragostea de tara, se adreseaza tuturor creatorilor romani, din tara si din diaspora, de orice varsta, indiferent daca sunt sau nu membri ai Uniunii Scriitorilor sau autori de volume publicate, dar in special, elevilor din scoli si licee, cenaclurilor literare ale acestora.

Poeziile (pot fi si scurte poeme in proza) vor fi dactilografiate obligatoriu si vor purta un motto, care se va regasi si pe un plic insotitor (inchis) continand datele de identificare: numele, cateva repere biografice, adresa ,numarul de telefon. (mai mult…)

In fiecare an, in cea de-a douazeci si noua zi a lunii august, se praznuieste una dintre cele sase sarbatori inchinate Sfantului Ioan Botezatorul, si anume Taierea Capului.

Considerat “Inaintemergatorul” Domnului, Ioan este fiul preotului Zaharia si al Elisabetei, nascut la batranete, prin minune dumnezeiasca, in cetatea Orini, avand menirea de a descoperi poporului iudeu pe Hristos, fiul lui Dumnezeu si de a-l pregati, prin botez, pentru imparatia cerurilor, propovaduind astfel: “Pocaiti-va ca s-a apropiat imparatia cerurilor” (Matei, 3, 2).

29 august, Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul

Din Evanghelie aflam ca pe vremea tetrarhul Galileii, Irod Antipas, care era casatorit cu femeia fratelui sau Irod Filip, pe nume Irodiada, Ioan Botezatorul este prins si intemnitat, la indemnul femeii. Aceasta il ura si vroia sa-l omoare deoarece Profetul o ponegrise in public pentru fapta sa si ii reprosase lui Irod, in numele Domnului, ca nu ii era ingaduit sa ia de sotie pe femeia fratelui sau. (mai mult…)

SIHĂSTRIA VORONEŢULUI

din pieptul vulturilor ascunşi în nori
se pornesc jos pâraie: se-mping văzduhuri
cu tot cu lună cu stele cu sori -
până la – luminată de duhuri culori

sihăstria plutind pe valul de deal…
fulgere – rugăciunile fără de mal
ostoiesc mări şi-nfruntări de păcate
între răstigniri de brazi – desferecate

se-arată porţile raiului – Gospodarul
ne-ntâmpină cu îngeri şi sfinte bucate -
epopeile s-au tors – din cer – toate (mai mult…)

lacrimi-de-mir2

 1-PRELIMINARII
APARENTA…:
MAHALAUA MONDIAL/MONDIALISTA SI IUDA

…În România acestor luni (eu as zice – ani…!), noi, fraierii, cascam gura la tot felul de talk-show-uri televizate (cu adevarat, televizorul este cel mai extraordinar mestesug de auto-tâmpire, inventat de om, contra sa!), talk-show-uri ivite prin sau inspirate de fel si soi de hoti, târfe (de ambele sexe…) si escroci…”care au reusit în viata sau în moarte” (adica, apar „pe sticla” sau în presa scrisa, si tin prim-planul, ca „nemuritoarea moarta” Elodia, ori Nikita, Oana Zavoranu, Ana Lesko, ori Gigi Becali, Prigoana  sau Vanghelie… – cu anii…cu mileniile…!)… -  si chiuim, aproape, de mirari maladive, penal- (sau, macar, moral-…) complice: „Dom’le, ce <<le>> minte, dom’le, fara sa clipeasca! Uite ce barosan/barosanca, tata! Ce masina, ce casa etc. si-a turnat! E destept, dom’le, nu oricine poate asta!” (cu varianta politic-sexualizata: „Ce fata desteapta, vezi, ba?!”…”La ce l-a dus/a dus-o mintea! Cât de obraznic/-a e, culmea!” – exclama, multi dintre noi, chipurile, culpabilizator…dar asta asa, fariseic, „la trosneala”… (mai mult…)

Cu mii de braţe-ntinse, Dumnezeu,
te rog în fiecare zi şi noapte
şi norii îi cuprind în palme, eu,
dar cuvintele îmi sunt deşarte. (mai mult…)

ÎN LIRICA LUI TRAIANUS
La sfârşitul volumului de versuri semnat de Traianus (Traian Vasilcău) – Când s-au fost spus îngerii (Editura Epigraf, Chişinău, 2009), Eugen Dorcescu face câteva referiri la volumul în discuţie, propunând mai multe tipuri de lectură: cea biblică (mai cu seamă în seria Psalmilor), etico-moralizatoare sau social-istorică, precizând că „cea mai potrivită, cea mai pliată pe text este reprezentată, însă, de lectura spirituală… (p. 95). Disocierea pe care încearcă s-o explice – între poezia religioasă şi cea mistică este neconvingătoare. În cazul primului tip de poezie, ar fi vorba de texte „ce exprimă relaţia nemijlocită a eului cu Marea Instanţă pnevmatică”, iar în cel de-al doilea caz „trăirea misterului” care „este mediată de ritual”. Noi considerăm că şi într-un caz şi în celălalt transpare în mod clar relaţia eului poetic credincios cu sacrul, însă în ceea ce priveşte poezia mistică, trăirea nu are de-a face cu ritualul sacramental! (mai mult…)

 Studii: Absolvent al Liceului teoretic nr. 2 („M. Eminescu”) din Medgidia, secţia umanistă, Promoţia 1976.

Absolvent al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, Promoţia 1982.

Studii de specializare:

¤ Masterat în Teologie – „Ecole du Maître”, Geneva, 1992-1994, cu teza                  „Les Dons  du   Saint Esprit”

¤ Doctor în filologie la Univ. „Al. I. Cuza” din Iaşi, în 2001, cu teza                       Poezia  religioasă a lui V. Voiculescu

Locul de muncă: Liceul teoretic „N. Bălcescu” – Medgidia

Ocupaţia: profesor titular de limba şi literatura română (din 1982, anul absolvirii Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava). (mai mult…)