OUROBOROS-UL, DE PE „DRUMUL TOIAGULUI”: „Pe masa de operaţie”, de CONSTANTIN STANCU
De mulţi ani, admiram (aproape extatic – pentru că autorul este un şlefuitor desăvârşit al Verbului Orfic…precum Spinoza, care şlefuia lentile, pentru Re-iniţierea Orbilor Lumii!) scânteierile lirice din poemele lui Constantin Stancu…: Fructul oprit, Păsările plâng cu aripi, A privi cu ochiul inimii, Pomul cu scribi… (mai mult…)

 Cu tine, Mamă, azi totul se-nnoieşte,
Iar din tăcuta-ţi taină lumina înfloreşte
Şi urcă-ncet spre locul ce-n linişte aşteaptă
Să fie-umplut de Tine cea pură şi-nţeleaptă. (mai mult…)

O călătorie în sudul Italiei şi mai precis în regiunea Salento te poartă într-o zonă cu multe şi senzaţionale vestigii istorice, cu formaţiuni geologice inedite, cu sălbăticia şi liniştea peisajului cu măslini seculari, cu trunchiurile contorsionate, palmieri, cactuşi şi leandri viu coloraţi, cu răcoarea mult căutată a unei pineta, cu albastrul captivant al mării şi cu aerul blând şi odihnitor sub un cer vesnic senin, cu numărul mare de fortificaţii, cu oameni harnici, modeşti şi ospitalieri.
 Oraşul Lecce, construit în stil baroc, din piatră monumentală, cu iz de vechime, îţi oferă posibilitatea de a vizita la preţuri modice sau chiar gratis muzee şi biserici: faimosul Duomo, Biserica “Santa Croce”, o adevărată bijuterie florală, sculptată în piatră, Castelul lui Carol al V-lea, Muzeul Provincial, cu o bogată colecţie de ceramică grecească, (mai mult…)

Morariu Iuliu-Marius,
 student la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupați de problema sufletului, motiv pentru care această componentă a fost studiată îndelung, în special de filosofia greacă. Creştinismul, care cunoştea deja sufletul, s-a preocupat  de înţelegerea suferinţelor şi a dezideratelor acestuia şi de modul cum poate fi el vindecat de cele dintâi.
Aşa se face că, Mântuitorul vorbeşte despre valoarea şi despre  salvarea lui (de exemplu Matei 6, 25; 10, 39 sau 16, 25-26), cuvintele Lui fiind ulterior preluate de către Sfinţii Apostoli şi mai apoi de către toată teologia bisericească. (mai mult…)

În curând, în toată ţările Uniunii Europene, inclusiv în România, intră în vigoare regulamentul CE 1924/2006 privitor la menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate alimentelor, elaborat la indicaţia faimoasei Comisii Codex Alimentrius.

Ceea ce înseamnă că, în curând, pâinea, usturoiul, iaurtul, plantele medicinale, produsele stupului, plantele şi ceaiurile medicinale, vitaminele, mi¬neralele, suplimentele alimentare, integrate într-o dietă echilibrată, diversificată, în cadrul unui stil de viaţă activ, pierd, în mod birocratic, virtuţi demonstrate de mii de ani şi anume că sunt primele ce pot preveni, vindeca şi trata boli. (mai mult…)

CARMEN TANIA GRIGORE, „Pulsul ţărânii”, Editura RAFET, 2009
Volumul recent apărut în cadrul proiectului „Scriitori buzoieni pentru literatura română” -  sub egida Asociaţiei Culturale „Renaşterea Buzoiană” – cu o scurtă prezentare alcătuită de  Marin Ifrim, intitulată „Poeţi români din Anglia” – se înscrie în linia liricii de ultimă oră, de factură modernistă,  într-o tonalitate intimistă, caldă, încărcată de sensibilitate.
 Autoarea este o poetă a stărilor. Poezia ei este una de stare. Poemele sunt parcă strânse într-un căuş, precum  un şuvoi stelar de metafore, azvârlite de un magician precum licuricii noaptea, în ţărână. Un pumn de stele împrăştiate în iarbă.  (mai mult…)

11 Ianuarie 2012, spre seară…

N-am cerşit Viaţa, ea mi-a fost dată
Cu tot adevărul cuvintelor mele,
Nu am râvnit nimănuia vreodată
Locul acela vremelnic din stele! (mai mult…)

Iarna salcâmilor
Iubito, ce salcâm ţi-a dat sărutul
Să mi-l întinzi, în mugur, mai departe?
La umbra lui, să stau şi după moarte,
Fără să aflu vieţii, începutul? (mai mult…)

ARHEUL ŞTEFAN CEL BUN/SFÂNTUL [1]

…Să privim, cu ochi limpede, cel mai cunoscut pasaj, din Letopiseţul Ţării Moldovei [2], al lui Grigore Ureche, dar şi cel mai controversat şi mai prost interpretat – atât de către dascălii de şcoală, cât şi de „criticii de specialitate” (care le-o fi, de fapt, specializarea/specialitatea?) – deopotrivă: „De moartea lui Ştefan vodă celui Bun, vă leato 7012 <1504> :
 “De moartea lui Ştefan vodă celui Bun, vă leato 7012 <1504>
Nu multă vréme, daca s-au întorsu Ştefan vodă de la Pocutiia la scaunul său, la Suceava, fiindu bolnav şi slabu de ani, ca un om ce era într-atâtea războaie şi osteneală şi neodihnă, în 47 de ani în toate părţile să bătea cu toţii şi după multe războaie cu noroc ce au făcut, cu mare laudă au muritu, marţi, iulie 2 zile. (mai mult…)