DUMNEZEU LUCREAZĂ PRIN PĂRINTELE RAFAIL

Parohia ortodoxă Păsăreni, Mureş, a fost reînfiinţată după 150 de ani pentru cinci credincioşi români păstoriţi de un preot maghiar într-o biserică nesfinţită Róbert Lukács a venit din Ungaria în România ca să cunoască ortodoxia la ea acasă. A învăţat româneşte de unul singur, s-a căsătorit cu o fată care se spovedea la acelaşi duhovnic. A fost uns preot şi acum ţine aprinsă candela ortodoxiei într-o parohie cu cinci credincioşi ortodocşi dintr-un sat de unguri din judeţul Mureş.

Parohia ortodoxă Păsăreni (Mackamadaras), din judeţul Mureş, are patru enoriaşi. Unii spun că ar fi chiar cinci, cu tot cu Marta, o femeie de 90 de ani, oarbă, care nu ştie boabă româneşte. De o lună, de când părintele Róbert Lukács a trezit cădelniţa din colbul altarului şi a început să slujească iar, după o linişte de aproape douăzeci de ani, în biserica ortodoxă din Păsăreni vin la fiecare slujbă patru-cinci credincioşi, adică toată suflarea parohiei, ceea ce nu se mai întâmplă nicăieri în altă parte. (mai mult…)

1045 Rue du Renard et du Corbeau
Val, David, Quebec
Canada
Info: Flavia Cosma
Email: flaviacosma@rogers.com
http://www.flaviacosma.com

Bursele bianuale Jean Ţăranu (reşedinţe de câte o lună)
Aprilie-Mai ( data limita de inscriere: 15 februarie) si
Octombrie-Noiembrie (data limita de inscriere: 1 iulie)
Ne face o deosebită plăcere să putem oferi această oportunitate scriitorilor şi artiştilor plastici, profesorilor, cercetatorilor şi creatorilor în domeniul literaturii şi a artelor, şi mai cu seamă celor născuţi sau originari din România, pentru a-şi putea dezvolta proiectele in cadrul Casei de Creaţie Val David, unde sperăm că vor găsi liniştea necesară pentru o şedere  productivă şi plină de satisfacţii profesionale. (mai mult…)

Un loc aparte îl au Sfintii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Cuvântatorul de Dumnezeu si Ioan Gura de Aur.,in panteonul marilor ierarhi, teologi si sfinti ai bisericii crestine
An de an, la 30 ianuarie, întreaga Ortodoxie, dar nu numai, praznuieste în chip deosebit pe Sfintii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigore Teologul si Ioan Gura de Aur, care au stralucit ca niste luceferi pe bolta cereasca a Bisericii crestine. Si pentru ca ei s-au dovedit <>, facultatile de teologie i-au ales ca patroni si ocrotitori, ca viata crestina si luminatori în întelegerea credintei crestine.
În viata lor, în cultura si stiinta lor, dar mai ales în credinta lor, teologii de pretutindeni, profesori si studenti, cauta mereu resurse de traire a vietii crestine autentice si a credintei celei adevarate. (mai mult…)

In memoriam GABRIEL MATRANĂ

Când pleacă un drept, icoanele cad la pământ, cu faţa în sus, înspre Isus…
Când pleacă un drept, aud cum materia plânge….Din inimă picură sânge.
Era printre primii mei prieteni DIN UMBRA FLĂCĂRII. M-a întâmpinat cu bunăvoinţă. Mi-a vorbit printre rânduri. Mi-a vorbit cu tăceri, cu miresme de poezie.  Am îmbucat împreună din coltucul Cuvântului. Am adunat firimituri din Pâinea cea frântă. Am pregustat vinul şi ne-am îmbătat cu arome de mirt. Am sorbit ambrozia într-un spaţiu de graţie, sperând să-nteţim Flacăra, astfel ca umbra să nu o înghită. Am iscat  împreună vorbe de troc la porţile Arcadiei. Doi necunoscuţi legaţi de firul freatic al Poeziei. Doar Domniţa Poesis  ne înrudea cu sângele ei albastru. (mai mult…)

                    -  un glas venit ca din străbuni -
  
 Delicata şi discreta scriitoare Ioana Stuparu, parcă ne şopteşte în scris gândurile şi trăirile interioare mânate de o pornire launtrică în romane, exegeze, cronici literare, reportaje, portrete,  proză scurtă, poezii, mai ales pentru copii, scrieri despre întâlniri cu scriitori şi poeţi care şi-au închinat viaţa scrisului.”Scriu de toate, atâta timp cât izvorul inspiraţiei mă poartă pe ale sale valuri. Scriu ce şi cum îmi dictează sufletul, bobiţa de nisip iubitoare de semeni, mărturisitoare de Dumnezeu. Scriu proză scurtă, versuri, cronici ale diverselor evenimente, povestiri pentru copii. Scriu în special pentru copiii preşcolari povestiri în versuri, la care am făcut şi ilustraţiile”, mărturiseşte autoarea.
Pe mine m-a ţinut aproape de ea o comuniune de suflet -  lumea satului. Chipurile de oameni care-i populează scrierile, acei oameni din comuna natală, Mârşani-Dolj, îmi amintesc de iconele vechi şi  îmi spun mai mult chiar decât ne spune autoarea. Mă regăsec în această lume şi pentru că este din  zona geografică apropiată cu comuna mea natală, Ţigăneşti-Teleorman. (mai mult…)

  Evenimentele din anul 1859 au impus generaţia paşoptistă, cu reprezentanţii ei cei mai de seamă, care au reuşit să înlăture pe cei peste 40 de pretendenţi la domnia celor două principate, Moldova şi Muntenia. În această sărbătoare sfântă a Neamului Românesc, să ne aducem cu mândrie aminte de oamenii care au pus pecetea patriotismului lor asupra timpurilor de atunci. În Moldova, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, în Muntenia, Ion Brătianu, Rosetti, fraţii Goleşti. Ei au reprezantat elita generaţiei paşoptiste şi au pregătit fără preget, fără a ţine seama de greutăţi, printr-o muncă titanică, Sfântul Act al Unirii de la 24 ianuarie 1859. După Războiul Crimeei, de la 1854, Rusia a ieşit înfrântă. Congresul de pace de la Paris, din 1856, a hotărât scoaterea Principatelor Române de sub protectoratul Rusiei. Acestea au fost puse sub garanţia celor 7 mari puteri ale Europei, de la acea vreme, Franţa, Anglia, Rusia, Prusia, Austria, Turcia şi Sardinia. S-a mai hotărât ca în anul 1857, câte un Divan să se întrunească atât la Iaşi cât şi la Bucureşti, pentru a se hotărî viitorul celor două Principate. În acel an expira puterea celor doi domni, care erau numiţi pe 7 ani. În locul acestora, Poarta a rânduit caimacami, până la alegerea noilor domni. Au fost adevărate lupte electorale, mai ales în Moldova, între partizanii unionişti şi caimacamul Tudoriţă Balş. (mai mult…)

Unirea Principatelor Române cunoscută şi ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea şi reprezintă unificarea vechilor state Moldova şi Ţara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Totuşi, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. (mai mult…)

EXEGEZA

STAN. M. ANDREI; „Flori de gând”, Postfaţă de Constantin Dimofte,
Editura Mongabit, Galaţi, 1999
   

 Izvorâtă parcă dintr-o euritmie cosmică, poezia lui Stan M. Andrei vine de undeva, din primele pagini ale Genezei, când toate cele create erau bune şi omul nu căzuse în, ceea ce teologii numesc îndeobşte, „felix culpa”.
 Având sugestii eufonice şi un ritm interior fără cusur, chiar dacă e scrisă în vers alb,  poezia lui Stan M. Andrei urmăreşte, chiar fără o intenţionalitate explicită, o libertate intrinsecă, mai mult decât libertatea exterioară, având conotaţii biblice şi „acel ceva plăpând”,   care face  farmecul lirismului de tip orfic.
 Aş zice că este extrasă din propriul paradis de dinainte de cădere. În aşteptarea parcă, a şarpelui, omul primordial se plimbă nestingherit pe alei, „în răcoarea serii” şi uneori stă de vorbă cu Dumnezeu.
 Paradigma cunoaşterii este începutul discernământului între bine şi (ne)bine. „Abia acum/ sufletul are o axă/ şi se-nvârte în jurul ei/ căutându-şi echilibrul” („Izbânda”). (mai mult…)

 ”Spirit şi Logos, în poezia eminesciană - pentru o nouă hermeneutică, aplicată asupra textului eminescian” (Editura Rafet, România, 2005)

                Scriitor de mare sensibilitate şi forţă creatoare, un erudit al zilelor noastre,
Adrian Botez reuşeşte a se ridica  deasupra valului spumos, ce caracterizează, azi, literatura românească, încercând a-i da acesteia o mai luminată direcţie, cum ar fi:  curajul actului critic, înviorarea  exprimării libere, care să fie bazate pe o morală creştină desăvârşită. Om de o largă  cultură, prin profesie dascăl şi filosof al culturii,
române şi universale - a mai fost dăruit, cred, de însăşi Pronia Cerească, din belşug, cu harul Poeziei  şi al înţelegerii artelor, în general. Scriitor fecund,  editează,  cu mult
succes şi prestigiu, revista “Contraatac”, în cadrul Colegiului Tehnic “Gheorghe Balş”, din oraşul Adjud, cu sprijinul ARP (Asociaţia Română pentru Patrimoniu)-Bucuresti, fondată de venerabilul erudit român Artur Silvestri.
     Înseşi orientările, pe care dl. Adrian Botez le imprimă revistei, dovedesc, cu
prisosinţă, propriile sale  orientări. Revista se defineşte a fi una de educaţie, cultură şi
literatură, pentru elevi şi profesori, îndreptată împotriva prostului-gust, imposturii şi agresiunii imoral-antiartistice. Deci, se adevereşte  înţelepciunea proverbului, care glăsuie, cum că : “prin conţinutul unei reviste, vom  recunoaşte şi demnitatea editorului”. (mai mult…)

aici în est  -  nimeni nu mai caută soarele
aici în est  -  insomnia şi umilinţa se
iau la întrecere  -  care ucide mai
repede  -  şi cât (mai mult…)