Hortensie plăpândă-ascunsă-n lut

   Hortensie plăpândă-ascunsă-n lut
   E mama ce mă strigă cu glas mut
   Din părul eu cresc flori de mărgărint
   Udate doar cu lacrimi de absint. (mai mult…)

Românii au prostul obicei de a-şi uita, mereu,  trecutul – şi, deci, sunt condamnaţi să-l repete, mereu – să facă atâtea cucuie, până ce ori vor învăţa să respecte istoria („paşii Lui Dumnezeu pe pământ”), ori dispărea-vor din Planul Divin (Aminul prorocea asta, în cazul uitării, ca diagnostic al degenerării de Duh şi al dispreţuirii Misiunii Divine, ca Neam).
Încă din 3 octombrie 2007, ziarul Gândul anunţa, sub titlul Proiect secret: „UDMR redesenează România în 15 euroregiuni” (cf. art. Raluca Dumitriu, din 3 oct. 2007): “Surse din cadrul UDMR ne-au precizat că autorul hărţii redesenate a României pe regiuni de dezvoltare este István Csutak, fost secretar de stat în Ministerul Integrării Europene şi actual consilier al lui Iuliu Winkler, candidat la euroalegeri. (mai mult…)

Laudatio cu prilejul acordării titlului de „Doctor Honoris Causa” al Universităţii „1 Decembrie 1918″ din Alba-Iulia (7 Mai 2010) Într-o veche rugăciune creştină Dumnezeu este numit Cel „în a Cărui cunoaştere se află viaţa noastră veşnică şi în a Cărui slujire se află libertatea deplină”, făcându-se astfel distincţie între „cunoaşterea” lui Dumnezeu şi „slujirea” lui Dumnezeu. Părintele profesor universitar doctor Vasile Mihoc, pe care îl omagiem astăzi, este unul din teologii Bisericii noastre care a reuşit să facă legătura, într-un mod armonios şi exemplar, între cunoaştere şi slujire. Este şi un remarcabil profesor de teologie, dar şi un slujitor devotat al Bisericii noastre. (mai mult…)

POEM LUMINII ALBASTRE

 Lumina acestui sfârşit de februarie
 Primeneşte fruntea ghiocelului;
 În tainica placentă a pământului
 Să răzbată omătul, se zbate, (mai mult…)

Bogăţie

Am tot cerul sub aripi,
Am tot soarele prin vene,
Am tot cântecul nebun
Al mărilor serene… (mai mult…)

 Poezia  -  zbor spre eternitate.

   prof.Cella Negoiescu
   

 Metaforă a unui gând neterminat, pictură altfel prezentată, muzică neauzită, nedezvăluindu-şi pe deplin acordurile, înfiorând, însă, de emoţie Sinele, Poezia devine artă între arte, punte de legătură între eul liric şi cititor.
 De aceea, meritorie şi îndrăzneaţă apare ideea doamnei Valentina Becart de a realiza o miniantologie a poeziei  contemporane. Ne permitem s-o numim asfel, deoarece spatiul liric s-a extins neînţeles de mult în dauna poeziei – redusă, în momentul de faţă, la genul scurt, cu ecouri autobiografice. (mai mult…)

Octavian Goga nu a scris o poezie intitulată Sărbătoare.
Primul care i-a atribuit-o este Octavian Tăslăuanu, în amintirile lui despre revista „Luceafărul” (vezi: Octavian C. Tăslăuanu, Octavian Goga. Amintiri şi contribuţii la istoricul revistei «Luceafărul». Partea I. Epoca budapestană, Bucureşti, „Bucovina” I. E. Torouţiu, 1939, p. 38-39). Erau deja, la apariţia cărţii, 37 de ani de la fondarea revistei, o revistă care se edita în manieră destul de modernă – cam ca acum, publicaţiile electronice, care nu mai au sedii tradiţionale de redacţie. „Luceafărul” avea sediu, la început, improvizat, şi colectiv redacţional, dar redactorii erau de multe ori în alte localităţi din ţară sau din străinătate şi, în asemenea situaţii, chiar şi în perioada sibiană, îşi onorau de la distanţă obligaţiile, prin corespondenţă poştală. (mai mult…)

Faptele Apostolilor  9, 36-42.
Duminică, 25 Aprilie 2010.

“Tavita, scoală-te!” aşa i-a zis
Când ea dormea acolo în cetate
Şi ochii Căprioarei s-au deschis,
Ochii ei cei plini de bunătate… (mai mult…)

CRISTINA ŞTEFAN, CAZ CLASAT sau Douăzeci şi patru de ore în Molando, Semănătorul, Editura Online, 2010
 
 Extrem de activă pe tărâm virtual, prin blogul intitulat frumos Tărâmul Poeziei, al cărei administrator este, Cristina Ştefan, cu pseudonimul literar Ada Chifor, ne poartă acum, cu acest debut strălucit la Editura Semănătorul, pe un tărâm ideatic, ţinut fabulos, cu multe catacombe, numit în mod ciudat,  Molando, acolo unde îşi plasează acţiunea prozelor sale realisto-fantastice, apărute în luna ianuarie curent şi care constituie o surpriză, nu numai pentru  cei care cutreieră Tărâmul, dar şi pentru sine însăşi.  Cu un titlul aparent de policier,  cele trei proze (Stafiile, Extratereştrii, Bond) care alcătuiesc volumul se înscriu pe plaja atât de generoasă a epicii contemporane, cu inserţii în real, dar şi în imaginar, deopotrivă şi cu un final cât se poate de absurd. (mai mult…)

EXPERIENŢE MISTICE

Există un loc în viaţa fiecăruia dintre noi unde am vrea să ne întoarcem, într-o întoarcere continuă. Cei mai mulţi au privilegiul de a se întoarce în locul unde au fost cu adevărat fericiţi, iar ceilalţi rămân pururi cu acea undă de nostalgie, acea jinduire după locul mirabil, locul sfânt pe care-l poartă în inimă, de care nu s-au despărţit practic niciodată şi unde tuturora le face plăcere să revină, cel puţin cu gândul, cu imaginaţia sau cu unele amintiri sau mărturii rămase în scris sau în memoria peliculei. Astfel se poate spune că suntem mereu acolo. (mai mult…)