Aceste cuvinte ale apostolului Pavel din Epistola către Corintieni 13:4 le avem mai des pe buze şi în gând de când au fost folosite de Marin Preda în romanul “Cel mai iubit dintre pământeni”, căci dragostea este parte neruptă din fiinţa noastră.
Nu-mi pot imagina cum ar arăta fiinţa omenească dacă i-ar lipsi acest sentiment - dragostea - cu  multiple ei forme de manifestare şi cu mai multe sinonime: iubire, amor şi mai vechiul liubov. (mai mult…)

M-a mângâiat pe frunte dorul
Şi-n treacăt mi-a întins urciorul,
Cu rouă plin şi pulbere de stele,
C-au înflorit pometul de sub ele.    (mai mult…)

DESPRE CEL NĂSCUT  ATUNCI, ACOLO…

Te-ai născut între cei mai săraci dintre
săracii Pământului: între cei care nu au
chipul măreţului Om - şi între
pribegi (mai mult…)

exegeză

Beniamin-Petru Berbentia, Preţul vremii pierdute, Editura Neutrino, Reşiţa,  (2009)
       Moto:
     „… sufletul meu a învăţat să uite …”

 Un timp al plânsului şi al strânsului roadelor în potire de chihlimbar, un timp al culesului boabelor de rouă în căuşul de lună nouă…Un timp nedesluşit care se vrea nesfârşit… Cine să limpezească azurul,  cleştarul lacului, cristalul lacrimii, decât poetul? Are timpul vreun preţ, vreo legătură,  vreo comuniune  cu omul, în instanţa poetică?
 Un titlu pe cât de incitant, pe atât de plastic formulat, după modelul proustian care plecase „În căutarea timpului pierdut”, apoi, „În căutarea timpului regăsit” şi chiar a rămas cu o…capodoperă a literaturii universale.  Este o sintagmă de care se lovesc toţi autorii şi nu numai creatorii, dar toţi oamenii apţi să gândească. Şi Goethe, în „Faust” a vrut să întoarcă timpul şi să-i ofere elixirul tinereţii eroului său. (mai mult…)

NICOLAE N. TOMONIU:  ULTIMII SOLDAŢI AI NEAMULUI ROMÂNESC Note de călătorie Tismeana - Ad Aquas Herculi Sacras -Ad Mediam, SEMĂNĂTORUL  Editura - online,  Iulie 2009

 O întrebare legitimă se desprinde din paginile cărţii lui Nicolae N. Tomoniu, Ultimii soldaţi ai neamului românesc: noi, românii, ca neam, ne-am meritat istoria? Din care rezultă, în mod legitim, o alta: Merităm istoria de azi?
Şi cine garantează că ne vom merita Istoria de mâine pe care o vom lăsa moştenire „urmaşilor urmaşilor noştri, de acum şi până-n veac”.
 Autorul caută răspunsuri la aceste întrebări, încercând o incursiune în istoria frământată şi, de multe ori falsificată a românilor, aducând drept argumente, mărturiile unor oameni care au TRĂIT ISTORIA PLENAR, şi nu doar din poveşti şi legende, prin  tot ce au făcut, prin întreaga lor viaţă şi  i-au adus ca jertfă, numele lor, persoana lor, convingerile, idealurile, şi, în cele din urmă, amintirile despre istoria neamului. (mai mult…)

Īn urmă cu cāteva zile, săpăturile arheologice efectuate īn inima oraşului vechi au confirmat descrierea făcută de Harta Madaba şi au dezvăluit pentru prima dată drumul principal din Ierusalim, din perioada bizantină, aflăm dintr-un comunicat al purtătorului de cuvānt al IAA, publicat pe site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Israelului. Harta Madaba - o hartă mozaic, descoperită īntr-o biserică din Iordania, din perioada sec. VI-VII, care descria Israelul din perioada bizantină, arăta īn mod explicit: intrarea īn Ierusalim, prin vest, se făcea printr-o poartă foarte mare, care conducea spre o singură magistrală centrală, pornind din acea parte a oraşului. (mai mult…)

PORTRET LIRIC
 

 Şi în  aceste versuri recente,  străluminate de harul nesăţios al melancoliei care-l face pe autor să bea seva mesteacănului secular ivit în creierul muntelui, Adrian Botez transfigurat de lumina lăuntrică,  dezvăluie iscusinţa rostirii sale inimitabile. Cu o pană înmuiată în apa sfinţită în ziua de Bobotează de Trupul Preacurat al Mielului lui Dumnezeu, Cel care ridică păcatele lumii, Adrian Botez  se arată sub chipul Celui ce strigă-n pustiul veacului, cu plânset înăbuşit şi uneori cu strigăt înalt, surzilor şi orbilor şi muţilor, ologilor şi leproşilor  propovăduindu-le  sosirea veacului cel de pe urmă: „ţi-am aşteptat - din stânci şi pustiuri - chemarea/ nimeni nu te iubeşte - Criste - decât cel de tot părăsit / şi căruia apelor le este silă să-i mai repete - în // limba lor lunecoasă  - umbra întunecoasă / cât de uşor de găsit e cel ce de toţi - şi de Crist /  a fost - pentru credinţa-n credinţa lui - părăsit” (Melancoliile lui Ioan). (mai mult…)

Ana Urma (n.1957 Vaslui)
Studii :  Liceul M. Kogălniceanu Vaslui, promoţia 1977
Volum:    „File de jurnal - poezie creştină”
Apariţii lirice : LACASURI LITERARE, rubrica AUTORI,CARTI,EDITURI
        -Jurnal poetic…
Apariţii lirice pe site : http://www.lăcaşuriliterare.com
      http://www.resursecreştine 
      http://TARÂMUL POEZIEI
Debut dec. 2009: „File de jurnal - poezie creştină” - Editura on-line Semănătorul 
 
      Vine o zi când cuvintele singure te caută şi se lasă mângâiate de mâna ta, de vorba ta prin rostire sau de gândul din care încolţesc. De teamă să nu le pierzi, să nu le uiţi, să nu rămână prăfuite undeva, le aduni cu grijă, le pui aripi şi le dai drumul să ajungă la toţi cei care, nu pot trăi fără frumosul din ele.
      Fiecare filă a jurnalului are o poveste… şi aş vrea să citeşti ca şi cum ar fi ale tale, pentru că ţi le dăruieşte un om ca şi tine, dăruit de Dumnezeu cu iubire, credinţă, speranţă.
 

 Versuri

Cânturi călătoare
Ochi de lacrimă al iernii,
Trece-n marea mea de zbucium,
Răscolind prin vechi armonii,
Struna din adânc de bucium. (mai mult…)

De luni, 15 februarie 2010, īn Biserica Ortodoxă, īncepe Postul cel Mare, perioadă pregătitoare pentru Praznicul Īnvierii Domnului.. Īn īnţelepciunea ei Biserica a rānduit īnaintea fiecărei mari sărbători să fie o perioadă specială, de pregătire a creştinului, prin post şi rugăciune. Pentru noi, cei de astăzi, a posti este tot mai greu. De ce? Īn primul rānd pentru că nu mai cunoaştem sensul adevărat al postirii. A posti nu īnseamnă doar să nu mănānci carne, lapte, brānză, ouă sau băuturi alcoolice, ci mult mai mult. E nevoie de o īnţelegere mai profundă a omului - trup şi suflet; trupul exprimă persoana, este templu al Duhului Sfānt, pe care suntem chemaţi să-l curăţim şi să-l transfigurăm īmpreună cu sufletul A posti īnseamnă a ne īngriji īn aceiaşi măsură de trup şi de suflet. (mai mult…)

cezarina_adamescu-intalniri_fascinante1(PDF)