Nu îţi fie teamă, n’o  să îţi mai scriu
În zadar, răspunsul ştiu că nu mai vine,
Până e devreme, până nu-i târziu
Un sec “bună ziua” totuşi se cuvine…

Sunt facturi de plată, decontări târzii,
Ştiu că nu e vremea pentru şuşoteală,
Iartă-mi îndrăzneala-suntem încă vii,
Mâine, cine ştie ce târziu ne scoală…

Nu-i reproş acesta, totuşi vreau să-ţi spun
Dacă oboseala simţi că te apasă,
Eu te rog din suflet, ca pe-un prieten bun-
“Nicule, mă iartă, Horia, mă lasă!”…

Ştiu că nu e vremea cea de la botez,
De la Sat se vede altcumva Oraşul,
Nu îţi fie teamă, nu mai deranjez
Să îţi vină-acasă virtual Poştaşul…
Nicolae Nicoară  Horia