Triumful şi Dezastrul
      (Dupa Rudyard Kipling)
 
Triumful şi Dezastrul,
         doi impostori eterni,
Ce trec cu chipuri hâde,
         prin viaţă ca doi viermi,
 
De vor să te alunge
         pe triste căi, rebel,
Ignoră-i deopotrivă,
          consideră-i capcane de-un fel!
 
De drept te porţi şi simplu,
           e de ajuns să ai,
Viaţa cea mai sfântă
           în care poţi să stai!
 
Ca hârbul spart la gură,
           ce-i vas fără folos,
la fel triumful searbăd,
           e de dezastru ros!
 
Un clopoţel ce-atârnă,
            de-l legi la gât pisicii,
Ce îi aduce-n schimb,
            ba foame, ba capricii!
 
Triumful şi Dezastrul
            de poţi să-i ocoleşti,
Să ştii iubite frate,
            că om te socoteşti!
 
Dar nu uita, căci,
            aste două cumplite fiare,
De-a pururi stau ascunse
            în noi, în fiecare!