Prof.  Pavel Panduru

În Prigorul Almăjului bănăţean, ţărână a cuminţeniei creştine, sub aurul unei bogate toamne şi scăldat de razele unui soare de noiembrie ca o lumină a începutului, în ziua de 14 noiembrie 2009, a avut loc sărbătoarea de comemorare a sociologului şi geopoliticianului Anton Golopenţia, la 100 de ani de la naştere. Prigorenii işi respectă înaintaşii comemorându-i şi sărbătorindu-i, ca semn de preţuire a acelora care  s-au sacrificat pentru neam şi credinţă, mărturisitori ai lui Hristos şi a căror operă respiră duhul evlaviei.
Dacă anul 2008 a fost anul comemorării preotului Iosif Coriolan Buracu la 120 de ani de la naştere, anul 2009 este pentru prigoreni anul comemorării cărturarului şi sociologului filozof Anton Glopenţia la 100 de ani de la naştere, care a fost născut în Prigor în 1909. În anul 2001 noi am organizat o manifestare de omagiere a memoriei marelui cărturar la 50 de ani de la moarte şi am pus o placă comemorativă pe Căminul cultural, care-i  poartă numele. Aceasta dovedeşte că prigorenii ştiu să-şi respectze valorile.
Simpozionul organizat cu acest prilej a putut avea loc cu sprijinul domnului profesor Gheorghe Ţunea – directorul Centrului Judeţean Caraş – Severin pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, a doamnei doctor Anda Cruceanu Chisăliţă director la  Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Caraş – Severin şi poetul Octavian Doclin – redactor şef al revistei Reflex, care au inbinat sarbatoarea Colocviilor Naţionale ale revistei Reflex, ediţia a IX-a cu comemorarea Golopenţia, sub genericul ,,Centenar Anton Golopenţia,,
Publicul a fost format din scriitori consacraţi, istorici, profesori, profesori universitari şi localnici din centre ca Timişoara, Reşiţa, Lugoj, Oraviţa, Mehadia şi din Almăj.
Lucrările simpozionului dedicat lui Anton Golopenţia au debutat cu salutul de bun venit al primarului comunei, Pavel Verindeanu. Apoi  doamna doctor Ada Cruceanu Chisăliţă, critic literar, a prezentat fragmente dintr-o scrisoare a Sandei Golopenţia, fiica sociologului, iar domnul profesor Gheorghe Ţunea a vorbit despre activităţile culturale din Prigor. Profesorul Pavel Panduru, director la Scoala de Arte şi Meserii Prigor, moderatorul Simpozionului Anton Golopenţia – un veac de la naştere, a dat cuvântul unor conferenţiari de marcă: profesorul universitar Alimpe Ignea, profesor universitar Gheorghe Popovici, conferenţiar doctor Mihail Marcu Deleanu, prof. dr. Nicolae Magear, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu şi profesorul Gheorghe Rancu.
În partea a doua a simpozionului, a fost proiectat un film despre Anton Golopenţia, realizat de către cineastul, regizorul, scriitorul Vasile Bogdan din Timişoara. În film, alături de Sanda Golopenţia, cunoscută lingvistă stbilită în  SUA in anul 1980, fiica sociologuluui, au vorbit despre viaţa şi opera lui Golopenţia regretatul prof. dr. Valeriu Leu şi profesorul Pavel Panduru.
În discuţiile care au urmat, domnul prof. dr. Gheorghe Luchescu a ţinut o frumoasă locuţiune despre valorile culturale ale Banatului şi respectarea lor. De asemenea poetul reşiţean, Iacob Roman, a prezentat câteva idei despre bănăţeni şi bănăţenism.
Valoarea lucrărilor simpozionului, un adevărat act cultural, a reieşit şi din ploaia de aplauze a numerosului public. Printre aceştia s-au numărat prozatorul Titus Suciu din Timişoara, Gabriela Şerban, directoarea bibliotecii din Bocşa, criticul şi poetul Ionel Bota, director al Teatrului din Oraviţa, ziaristul şi poetul Nicolae Irimia din Oraviţa, prof. filozof Dănilă Simion , dramaturgul Mircea Cavadia, prof. dr. Iulian Lalescu, Iancu Panduru, primarul din Mehadia, precum şi un număr de nouă personalităţi din elita Lugojului: Gheorghe Luchescu, Ela Iakab, Laurian Lodoabă, Nicolae Silade, Remus Valeriu Georgioni, Nicolae Toma, Mircea Anghel, Ion Oprişor, Constantin Buiciuc si numeroşi profesori din şcolile almăjene.
Din comunicările prezentate cât şi din film s-a putut constata că viaţa lui Anton Golopenţia, încununată prin martiraj, a fost o viaţă dedicată unui ideal: construirea unei Românii civilizate şi democratice. Credinţa lui în destinul poprului român, în frumuseţea sufletului său, nepătat de plăgile istoriei, i-a dat forţa să lupte cu delatorii şi opresorii stalinişti, fiind singurul care susţinea în acele vremuri despre comunism că este doar o modă şi nu il va prinde anul 2000. Viaţa lui şi a celorlalţi martiri depăşeşte linia comunului; ei au fost excepţii de la normă, devenind legendă. La ei se află întâlnirea cu sacrul, ei au avut modelul cristic, care le-a dat forţa morală şi le-a indus starea de sfinţenie.
Aceşti eroi martiri sunt marile semne prin care Dumnezeu se manifestă în istorie, iar dacă noi ignorăm asemenea semne, ne transformăm încet dintr-un popor cu un destin de împlinit, într-o gloată niciodată sigură de pământul pe care calcă.
Opera lui Anton Golopenţia şi faptele bune vor fi mereu o pagină din capodopera universală a umanităţii, a eroilor mucenici împotriva urgiei staliniste.
Întâlnirea de la Prigor din 14 noiembrie ne-a oferit tuturor prilejul de a fi împreună într-o lucrare de zidire sufletească. A fost o întâlnire de care prigorenii îşi vor aminti multă vreme, datoriltă faptelor eroului comemorat, cât şi personalităţii invitaţilor. Sper că aceste valori naţionale, de strădania cărora noi ne folosim şi cu care ne mândrim, vor fi modele de viaţă pentru tinerii de astăzi, care să construiască temeinic pe acest sol fertil, îngrăşat cu spiritul şi lacrima martirilor, pentru a păstra demnitatea neamului şi fiinţa etnică românească.
În ultima parte a manifestării, invitaţii au fost rugaţi să guste din bucatele pregătite cu multă dragoste de vestiţii bucătari ai Prigorului, pentru această ocazie. Costurile materiale pentru organizarea simpozionului, care pentru noi a devenit un simbol, un izvor de spiritualitate au fost suportate de către Centrul Cultural Reşiţa de sub oblăduirea domnului director Gheorghe Ţunea, căruia îi mulţumin din suflet. De asemenea, la reuşita manifestării, o contribuţie deosebită au avut tinerele cadre didactice ale şcolii noastre, care sper să continuie acest tip de activitate si în viitor.
Am încercat să subliniem calitatea exponenţială a modelului, în persoana eroului comemorat, pentru a fi descoperit de generaţii întregi în căutarea unui sens existenţial