De din zori spre înserate
   Ba şi noaptea când se poate
   ’Nalţă ziduri de Cetate
   Nici prea ‘nalte, nici prea late,
   Meşteri mari, vestiţi din ţară
   Şi din lume, bunăoară,
   Să zidească din cuvinte
   „Foaie scrisă pentru minte”.

   O Cetate mândră foarte
   Trăinicind şi după moarte.
   Proiectanţi şi arhitecţi,
   Maiştri, ingineri corecţi
   Adunaţi din lumea-ntreagă
   La Cetatea lor cea dragă
   Să aşeze-n temelie
   Dragoste şi Armonie.

   S-au gândit, s-au sfătuit
   După planul, negreşit
   Al acelui Fondator
   Ce-n lumină de ivor
   S-a-nălţat şi priveghează
   Cum Cetatea luminează
   Şi tot creşte în azur
   Fără cel mai mic cusur.

   Jertfă toţi aduc prinos
   Sufletului de folos,
   Fiecare c-o mistrie
   Tencuiesc cu măiestrie,
   Calfe, meşteri,nou veniţi
   În lucrare iscusiţi
   Să înalţe pân’ la cer
   Fără umbră de mister
   Numai ziduri de Lumină
   Într-o broderie fină
   Migălită de-artizani
   Fără aur, fără bani.
   Cărămizile-s cuvinte
   Pentru inimă şi minte.
   Iar liantul e Iubirea
   Că aşa i-a fost menirea.

   Porţile sunt larg deschise
   Şi de intri, pare-mi-se,
   Trebuie să iei în gură
   Sfântă cuminecătură,
   Nu se cade să-ntinezi
   Şi Cetatea s-o pătezi.

   Frumuseţea ei măreaţă
   E o pildă pentru viaţă.
   Sveltă se ridică-n soare
   Fără de asemănare
   Înălţând pe metereze
   Sufletul şi mintea, treze.

   Meşterii, cu legământ
   O înalţă prin Cuvânt,
   Ei jurat-au cu credinţă
   Cu întreaga lor fiinţă
   Să slujească sfânt lăcaşul
   De cultură din oraşul
   Legendarului oier
   Bucur, şi-n acest Prier
   Adunatu-s-au cu grabă
   Şi s-au aşternut  pe treabă.

   Hai, veniţi în ea cu toţi,
   Bănăţeni, olteni şi moţi,
   Moldoveni şi regăţeni
   Fiindcă sunteţi Cetăţeni
   Toţi egali întru în zidire
   Din cuvinte de iubire,
   Cu temei întru rostire:
   LA MULŢI ANI ŞI PREAMĂRIRE!

 13 Martie 2010