prietenului meu de peste oceane, Ioan Miclău …era şi-atunci o zi  – era şi-o noapte – precum sunt cea de azi şi cea de mâine – şi stam – nerâvnitor – ci paşnic gânditor senin celest în lună – exact pe muchia dintre

Gândul lui Dumnezeu cel mai frumos – Femeia e lumina unui suflet – Doar ea putea să-L nască pe Christos Şi îngeri are pentru orice cuget.

   A te iubi                  Hai învaţă-mă să te strig pe nume,  Acum învăţ să te iubesc ca într-un basm,    Fiecare lacrimă ce-a fi să se consume,  Va repeta căderea  în dulce pleonasm.   

La sfinţirea unui templu, la o mare sărbătoare, Lumea a adus podoabe -  ea, bătrână, slabă, oarbă, Văduva Anastasia – şi-a făcut cu greu cărare, Şi în curtea lui de aur, a adus un fir de iarbă –

 Sufletul minţii Alături de trup părinţii mi-au dăruit şi sufletul minţii.

LIEDUL METAMORFOZELOR ar fi fost bine să plouă-ntreaga noapte să mă înec în florile de rod: aşa – doar voi privi de pe înaltul pod cum faclele se sting – discret – în şoapte

4/5 iulie 2011. Obosit de tumult, în Veacul meu ce dă în clocot, întotdeanua mi-a plăcut să ascult liniștea de după clopot…

16/17 Mai 2011. Prietene, lasă-mi un loc lângă tine, te rog, acolo, în peştera oarbă şi surdă, să-mi ţes din linişte Singurătatea…

22/23  Iunie 2011. În Rugăciunea către Dumnezeu Atâta cer, să-mi țină mintea trează, Din tot ce este nu-i nimic al meu, Averea asta nu mă-nteresează!

DUNĂRE, PE MALUL TĂU Dunăre, pe malul tău Am venit când mi-a fost greu. Astăzi vin din nou la tine Că nu-mi este deloc bine.