Mi-au înverzit câmpii şi pomi în taină cerul
Răscolitoare cânturi din somn trezit-au dorul
Cu-aromă fremătândă din firul ierbii crude
Desferecând zăvoare pe-a versului feude…

    Hortensie plăpândă-ascunsă-n lut
   Hortensie plăpândă-ascunsă-n lut
   E mama ce mă strigă cu glas mut
   Din părul eu cresc flori de mărgărint
   Udate doar cu lacrimi de absint.

POEM LUMINII ALBASTRE
 Lumina acestui sfârşit de februarie
 Primeneşte fruntea ghiocelului;
 În tainica placentă a pământului
 Să răzbată omătul, se zbate,

Bogăţie
Am tot cerul sub aripi,
Am tot soarele prin vene,
Am tot cântecul nebun
Al mărilor serene…

Faptele Apostolilor  9, 36-42.
Duminică, 25 Aprilie 2010.
“Tavita, scoală-te!” aşa i-a zis
Când ea dormea acolo în cetate
Şi ochii Căprioarei s-au deschis,
Ochii ei cei plini de bunătate…

CE-A MAI RĂMAS DIN ŢARA ASTA…

ce-a mai rămas din ţara asta - demn?
doar munţii convorbesc cu Dumnezeu -
doar ei strivesc - sub creste - nori - mereu!
…de ne-ar strivi pe noi - păduchi: al Târfei semn!

În memoria victimelor accidentului aviatic de la Smolensk, 10 aprilie 2010
 Au plecat pios la drum
Pentru a comemora al istoriei scrum.
Au ascultat însă de al glasului destin,
Ci nu de avertismentele târzii.

Lumină din Lumină
Îm suflet şi în casă
Şi multă bucurie
Să-aveţi când staţi la masă!

amână mugurii să se deschidă :
se feresc de lumina asta-otrăvită
prin care se-nvârtejesc spinii
cununii Lui Crist

Eram pribeag pe cale
Şi-mi căutam o umbră,
Când am simţit din vale
Un miros ca de ambră.